Tratamentul navelor varicoza a extremitailor inferioare


Cea mai frecventa cauza a bolilor de inima sunt tulburarile de circulatie determinate n special de ateroscleroza la nivelul miocardului, producnd ischemie cardiaca. Ea constituie boala numita cardiopatie ischemica sau boala coronariana, urmare tratamentul navelor varicoza a extremitailor inferioare ischemiei tesutului miocardic de catre leziunile arterelor coronare. Aceste artere sunt de tip terminal, prezentnd anastomoze putine, de cele mai multe ori insuficiente pentru realizarea unei circulatii colaterale satisfacatoare.

Artera coronara stnga se mparte, curnd dupa emergenta, n 2 ramuri. Ramura descendenta anterioara coboara prin santul longitudinal anterior pna la vrful inimii si aduce snge jumatatii interne a peretelui anterior al ventriculului stng si celor 2 treimi anterioare ale septului interventricular. Ramura circumflexa care traverseaza partea stnga a santului coronar anterior trece pe fata posterioara a inimii pna la nivelul santului longitudinal posterior, irignd portiunea laterala a ventriculului stng si marginea sa stnga.

Artera coronara dreapta strabate partea dreapta a santului coronar anterior, trecnd pe fata posterioara a inimii pna la nivelul santului longitudinal posterior: ea furnizeaza snge restului peretelui anterior si totalitatii peretelui posterior al ventriculului drept, dar si portiunii nvecinate a peretelui posterior al ventriculului stng si treimii posterioare a septului.

pot varia sa fie la îndemâna

Atriile primesc snge de la ramuri plecate din zonele nvecinate ale celor 3 trunchiuri coronare principale. De la aceasta dispozitie obisnuita, exista variatii caracterizate printr-o extindere a teritoriului irigat de ramura stnga circumflexa, mai frecvente, sau a teritoriului coronarei drepte, care sunt mai rare. Aceste variatii explica anumite contradictii topografice ntre leziunea coronariana si zona miocardului interesat de diferite modificari.

Desi arterele coronare sunt considerate a fi de tip terminal, n ultimul timp ntre diferitele ramuri s-au pus n evidenta constante anastomoze nguste cu lumen avnd diametrul de ordinul zecilor de microni, prin care n conditii normale nu circula sngele. Cresterea presiunii sanguine deasupra unei strmtari a arterei coronare duce la deschiderea si osete varicoase acestor anastomoze, explicnd uneori lipsa necrozei miocardului distal unei portiuni obstruate de artera coronara sau aparitia infarctului pe un teritoriu care nu corespunde arterei respective.

Leziunile coronariene pot fi si urmarea unor traumatisme ce produc rupturi, hemoragii tromboze, a unui anevrism disecant sau a unor anomalii congenitale ale acestor vase, dintre care unele incompatibile cu o supravietuire mai ndelungata.

Ele sunt favorizate de existenta unor stari patologice care diminua cantitatea de snge sau oxigen care vine la tesutul miocardic stari de soc, insuficienta cardiaca cronica, scleroza pulmonara, boli cardiace congenitale, anemii grave. De asemenea ele sunt favorizate de conditii n care metabolismul miocardului este intensificat efort fizic, sarcina sau tulburat hipertiroidism, beri-beri sau alte tulburari metabolice.

Alteori se prezinta ntr-o tratamentul navelor varicoza a extremitailor inferioare acuta, care n functie de caracterul trecator sau prelungit determina angina pectorala, n prima eventualitate si infarctul de miocard sau moartea cardiaca subita, n a doua eventualitate.

Scleroza cardiaca Scleroza cardiaca, numita boala cardiaca ischemica cronica este urmarea ngustarii lente si progresive a lumenului arterelor coronare timp de ani de zile, ducnd la diminuarea progresiva a cantitatii de snge n anumite zone ale miocardului. Procesul de fibroza intereseaza ntr-o anumita masura si endocardul, fiind evident la nivelul aparatului valvular, care la batrni se ngroasa, devine opac, uneori se calcifica.

Aceste modificari nu produc mult timp simptome clinice, cnd sunt avansate pot fi cauza unei insuficiente cardiace cronice, dupa de ani, n functie de conditiile individuale de manifestare a aterosclerozei.

Energia din membrana celular permite modificarea comportamentului celulei una dintre dogmele fundamentale ale electroterapiei fcnd astfel diferena ntre comportamentul celulelor i esuturilor. Celule i esutui diferite rspund preferenial la tipuri de energie diferite i la doze diferite. Electroterapia agenii electrofizicali i are locul bine stabilit n practica clinic. Atunci cnd este folosit n mod corespunztor, electroterapia i dovedete eficiena. Pe de alt parte, eletroterapia poate fi aplicat i ntr-un mod ineficient clar demonstrat de evidenele practice iar practicianul trebuie s aib abilitatea de a se folosi de evidena practic pentru a lua cele mai bune decizii.

Pe fondul acestei scleroze cronice a miocardului pot apare nsa, oricnd, fenomene de ischemia acuta. Scleroza cardiaca se caracterizeaza deci prin leziuni ateromatoase ale arterelor coronare asociate cu distrofia ischemica si fibroza consecutiva a miocardului. Leziunile coronariene sunt de obicei moderate, si intereseaza toate ramurile principale.

Desi se ntlnesc zone de calcificare ale ateroamelor, fisurile, ulceratia si tromboza sunt rare si putin importante n formele necomplicate cu accidente acute. Cnd aceste zone sunt mai voluminoase sugereaza infarcte cicatrizate. Epicardul este de obicei neted, dar poate prezenta pete albicioase, opace, indicnd interesarea sa de catre fibroza miocardica subiacenta.

Fibroza valvulara este inconstanta si intereseaza cu predilectie orificiul aortic. Se pot ntlni depozite calcare n inelul tendinos, ct si n valve.

Procesul poate produce stenoza sau insuficienta orificiului respectiv. Microscopic se observa cum fibroza intereseaza cu predilectie zonele perivasculare, dar ntr-un stadiu mai avansat, disociaza fasciculele de fibre musculare sau chiar patrunde printre ele, producnd atrofia lor. Daca de cele mai multe ori scleroza cardiaca este urmarea arteriosclerozei, uneori leziuni asemanatoare sau identice pot fi produse si de alte boli care lezeaza arterele coronare, cum sunt reumatismul, sifilisul, diferite boli infectioase; n aceste cazuri exista si alte modificari semnalnd bolile respective.

Scleroza cardiaca poate evolua mult timp asimptomatic.

varicoza complicaie

Pot apare nsa tulburari de ritm, crize de angina pectorala, infarct si uneori moarte subita. Exista si persoane care mor de alte cauze, la vrsta naintata, si la care numai examenul anatomopatologic pune n evidenta modificari nete de scleroza cardiaca.

Încărcat de

Angina pectorala este expresia unei ischemii acute trecatoare a miocardului, fiind mai bine caracterizata clinic dect anatomo-patologic. Clinic se traduce prin crize de durere precardiaca cu iradiere n umarul stng aparute uneori n legatura cu emotii sau eforturi. Crizele trec uneori spontan, de obicei dupa repaus si administrarea de substante vasodilatatoare. Anatomo-patologic, n mod constant n inima acestor bolnavi se ntlnesc leziuni ateromatoase de intensitate moderata, exceptional se ntlnesc leziuni coronariene de alta natura.

Este expresia dezechilibrului ntre necesitatile tratamentul navelor varicoza a extremitailor inferioare snge si oxigen ale miocardului si cantitatea insuficienta de snge care vine prin arterele coronare strmtate de ateromatoza, la care se poate adauga si actiunea unui spasm al peretelui arterial lezat.

Electrocardiografic se traduce prin modificarea intervalului ST exprimnd ischemia maxima a zonei subendocardice a ventriculului stng. Angina Tratamentul navelor varicoza a extremitailor inferioare apare n repaus si, de asemenea, cedeaza la administrare de vasodilatatoare sugernd importanta spasmului arterial n producerea ei, desi exista si leziuni ateromatoase. Ischemia are mai mult o localizare transmurala caracterizata prin supradenivelarea intervalului ST.

Pe fondul ei apare, nu rar infarctul, justificnd denumirea de angina de preinfarct. Fata de primele 2 forme de angina care apar ca urmare a dezechilibrului mentionat, favorizat de intereventia spasmului, examenul inimii bolnavilor care au prezentat forme instabile de angina, arata de obicei prezenta de fisuri sau ulceratii ale ateroamelor coronariene, cu formare de trombi parietali.

Producerea de embolii si asocierea spasmului vascular par responsabile de faptul ca pe portiuni limitate ale miocardului se produc microinfarcte. Asupra acestei eventualitati atrage atentia n special forma instabila, numita n mod justificat angina de preinfarct. Infarctul miocardic Urmarea unei ischemii acute prelungite depasind 20 minute, infarctul miocardic este necroza unei portiuni a acestui organ n urma suprimarii circulatiei prin ocluzia ramurii respective a arterelor coronare.

Reprezinta de obicei substratul crizei cardiace. Este o cauza frecventa de deces n tarile cu nivel economic ridicat. Prezinta aceeasi predilectie pentru tablete de pachete în varicoza masculin, n general de Dupa aceasta vrsta diferenta se atenueaza progresiv, mentinndu-se nsa predilectia masculina de si dupa 70 ani.

Cei 4 factori duri n geneza aterosclerozei se regasesc n antecedentele persoanelor care au suferit de infarct. Prezenta unui factor produce un risc dublu de infarct, aspocierea a 2 factori creste de 4 ori acest risc, a 3 din ei de 7 ori. Alti factori, ca sedentarismul, viata agitata, bolile metabolice nefroza, tulburari familiale ale metabolismului lipidic, stari de hipercolagulabilitaste au de asemenea rol favorizant. Asocierea mai frecventa a acestor factori n anumite colectivitati explica incidenta ridicata a bolii n unele regiuni geografice, n special n tarile anglo-saxone si incidenta scazuta n altele Japonia, Italia, Suedia, Elvetia.

Bine ați venit la Scribd!

De cele mai multe ori leziunea apare n urma suprimarii subite sau aproape subite a circulatiei ntr-o anumita zona a muschiului cardiac prin obstruarea unei ramuri importante din sistemul coronarian. Tromboza completa sau aproape completa a lumenului arterial la nivelul unei leziuni ateromatose este considerata cea mai frecventa cauza de infarct si, de fapt, n majoritatea cazurilor, un examen atent pune n evidenta trombul, precum si fisurarea sau ulceratia care a determinat aparitia lui.

Foarte rar arterele coronare sunt obliterate de leziuni reumatismale, sifilitice, arterite imunoalergice sau embolii. S-a sugerat ca unele infarcte sunt urmarea unui dezechilibru acut ntre necesitatile n ovaz de la varicoza ale muschiului cardiac si cantitatea diminuata de snge furnizata de artera ngustata.

Unele observatii insista si asupra posibilitatii topirii trombului de catre activitatea fibrinolitica a sngelui n intervalul dintre producerea infarctului si deces. Anatomie patologica. Dupa cum s-a mentionat, n majoritatea cazurilor se pune n evidenta ocluzia unei ramuri coronariene printr-un tromb sau prin intumescenta placii ateromatoase interesate de o hemoragie.

Mai rar, ocluzia este produsa de materialul provenit dintr-un aterom ulcerat situat tratamentul navelor varicoza a extremitailor inferioare. Infarctul intereseaza de obicei teritoriul irigat de ramura respectiva. Existenta unui infarct paradoxal, situat pe teritoriul altei ramuri, presupune ca obstructia arterei s-a produs lent permitnd dezvoltarea unei circulatii colaterale eficiente; tocmai obstructia acesteia a determinat de fapt aparitia acestui tip de infarct.

Se poate observa ntr-o inima interesata de infarct si prezenta unor infarcte vechi, cicatrizate, de dimensiuni mai mici.

Electroterapie Carte

Uneori infarcte cicatrizate din ce n ce mai extinse pot fi observate mergnd spre emergenta unei artere, ultimul, cel recent, fiind cel mai extins si fatal infarcte progresive. Indiferent de artera obstruata, leziunile intereseaza cu predilectie peretele ventriculului stng si septul interventricular.

varicoza varicoza sau varicoza

Fenomenul ar fi urmarea faptului ca ventriculul drept, mai subtire, primeste oxigen suficient pe calea suplimentara a sistemului lui Thebesius sau prin imbibitie prin endocard; hipertrofia lui i creste de fapt susceptibilitatea la infarct. De multe ori nu exista ruptura de aterom si tromboza, ci numai leziuni ale arterelor coronare responsabile de diminuarea circulatiei n portiunea profunda a miocardului.

cu bai de salut varicoza

El ar reprezenta si faza timpurie a unui infarct transmural n care ocluzia s-a remediat printr-o tratamentul navelor varicoza a extremitailor inferioare a trombului.

Dimensiunile infarctului variaza n functie de locul obstructiei. Aspectul macroscopic depinde de timpul care a trecut de la instalarea ischemiei. Imersia unor felii de miocard suspect ntr-o solutie de clorura de fenil tetrazol permite punerea n evidenta a unei zone palide de tesut necrotic lipsit de dehidrogenaze, n contrast cu tesutul viu, colorat n rosu.

Dupa ore se observa o zona mai palida, mai aparenta pe feliile de miocard fixate. Culoarea galbuie se accentueaza progresiv pna n ziua a a, n aceasta perioada fiind maxim pericolul rupturii miocardului necrotic. Microscopic, n primele 12 ore nu apar modificari vizibile pe preparate conventionale, cu exceptia, uneori, a prezentei de fibre musculare ondulate, la periferia zonei de necroza, ca urmare a compresiunii tesutului necrotic intumescent.

Examenul electronooptic pune nsa n evidenta intumescenta mitocondriilor si distorsiunea cristelor, ca si rupturi ale sarcolemelor; examenele histoenzimatice demonstreaza scaderea pna la disparitie a glicogenului ca si a activitatii oxidazelor si dehidrogenazelor ca si intensificarea activitatii hidrolazelor.

Dupa 12 ore devin nsa evidente fenomene de intumescenta si fragmentare a fibrelor miocardice, cu disparitia striatiilor si edem interstitial. Modificari particulare au fost nsa ntlnite n ultimul timp n cazul unor infarcte care au fost tratate prin tromboliza: se ncearca n primele momente ale crizei cardiace topirea trombului si restabilirea circulatiei n teritoriul ischemic dar nca viu.

Cnd reperfuzia s-a produs suficient de timpuriu, n primele minute, ea poate preveni necroza. Dupa acest interval ea poate salva doar unele fibre musculare, prezenta necrozei altora, ct si a structurilor venulare, poate conferi zonei reperfuzate de infarct un caracter hemoragic; fibrele ireversibil lezate prezinta microscopic aceleasi benzi de contractie observate n starile de soc.

Uneori, aplicata cu ntrziere reperfuzia poate sa duca chiar la extensia zonei de necroza si distrofie, producndu-se o leziune de reperfuzie. De asemenea, fibrele miocardice salvate prin reperfuzie prezinta nca un anumit timp semne de deficienta functionala.